ECONOMIE - MAGAZIN DE CARTE

Vlad Niculescu - Director General Libraria Engleza Anthony Frost

Nu sunt singur in acest business-aventura

De ce ai ales sa investesti intr-o librarie? De ce o librarie cu carti in limba engleza ?

Privind in urma mi se pare ca n-am ales, ci mai degraba am fost ales. Nu sunt singur in acest business-aventura. Dan si Nicolae imi sunt vechi prieteni si in octombrie 2007 mi-au propus sa  deschidem impreuna libraria de care ar fi urmat sa ma ocup. Asa s-a si intamplat, acum mai bine de cinci ani, in decembrie 2007. De ce o librarie cu carti numai in engleza in Bucurestiul lui 2007 si de ce deschisa de trei oameni absolventi de universitati tehnice? In 2007, dupa aderarea la UE, a inceput sa creasca numarul expatilor si al scolilor cu predare in limba engleza din Bucuresti, procedurile vamale s-au simplificat substantial facilitand functionarea unui astfel de busines bazat pe importuri de carti din Anglia si SUA. In spatele acestor explicatii este insa pasiunea pentru a citi pe care o impartasim toti trei si atunci cind aveam norocul sa vizitam alte tari ne trezeam la intoarcere mai mereu cu geamantanele pline de carti. La fel pateau foarte multi prieteni si ne-am zis de ce nu ? N-ar fi tare frumos ca si Bucurestiul sa aiba o astfel de librarie dedicata limbii engleze, ca mai toate capitalele Europei, unde sa se gaseasca cele mai proaspete aparitii, autorii pe care ii iubim, carti pentru copii niciodata traduse in romana, texte academice importante, dar si romane grafice, etc. toate numai in limba engleza?   

De unde numele Anthony Frost?

Cel mai simplu de rezolvat dintre lucrurile legate de inceputurile librariei a fost stabilirea numelui. Nicolae l-a propus si noi l-am imbratisat imediat. Tony ( Anthony Frost ) a fost primul englez din vietile noastre. L-am intalnit in 1990, era sofer de tir - nici o legatura cu lumea cartii - un om minunat, care, impresionat de revolutia privita la televizor in decembrie 1989 si de ce a urmat mai apoi, a inceput sa stranga ajutoare pentru orfani din Romania mergand din poarta in poarta si organizand apoi mai multe convoaie - Dan a jucat rolul de interpret pentru unul dintre primele transporturi si ni l-a prezentat pe Tony, impresionat la randu-i de bunatatea si candoarea acestui om – a fost pentru noi toti un foarte drag prieten. Franchetea, stilul direct si buna dispozitie ale lui Tony iti mergeau la inima si-ti ramaneau acolo. Tony a murit acum o luna si ma gindesc la el de multe ori pastrindu-l in minte asa cum l-am vazut ultima oara in 2008, fastacit, in fata librariei, nestiind ce sa spuna, cu ochii in lacrimi.

Dupa ce criterii alegi titlurile pe care le doresti sa le ai pe raft?

Criteriul principal este acela ca trebuie sa-mi placa.

Gustul e o chestiune care se formeaza in timp si cu ceva osteneala. Cred mult in faptul ca trebuie sa citim de-a valma inca din copilarie – sunt un om care a inceput sa fie interesat de lectura relativ tarziu, cam pe la zece-unsprezece ani, inainte de varsta asta preferam sa bat mingea pe strada - cit mai mult si multe, capodopere si dezastre literare deopotriva pentru a ne forma gustul prin truda proprie. Entuziasmul pe care-l starneste in tine descoperirea, dupa osteneala si truda pomenite, ca prin carti poti trai mii de alte vieti poate fi contaminant si este un mare ajutor atunci cind faci recomandari cititorilor intr-o librarie.

Dincolo de acest entuziasm, cu care uneori imi inspaimant clientii, exista un algoritm simplu pentru functionarea unei librarii in ziua de azi: trebuie sa comanzi o lista de titluri ce vor fi sigur mai usor de vandut astfel incit acestea sa-ti ofere curajul de a propune lucruri mai noi, mai putin cunoscute, dar valoroase pe care-ti doresti sa le promovezi.       

Ce categorii de clienti aveti?

80 % dintre clientii nostri sunt romani – restul sunt expati care locuiesc in genere in nordul capitalei si ne viziteaza constant in week-end-uri, din ce in ce mai multi turisti sau oameni sositi din toate colturile lumii cu slujbe temporare in Bucuresti, etc.

60 % dintre cumparatori au varsta cuprinsa intre 18-35 de ani – suntem destul de cunoscuti printre studenti.

Unul dintre beneficiile (si necazurile totodata ) ale faptului ca vietuiesti intr-o librarie este ca intalnesti o incredibila colectie de personaje. Nu e zi fara peripetii, nu neaparat legate de comenzi, dar vom povesti despre ele cu alta ocazie, daca ma vei mai invita vreodata...

Se cumpara mai mult un anume gen de carte ? Daca da, care?

In mod clar fiction – beletristica. Cred ca e legat de ce spuneam mai devreme...avem nevoie, ne incanta sa putem calatori, purtati de arta scriitorului, trai mai multe vieti pe masura ce intram in pielea personajelor create de acesta.   

Se poate imparti societatea prin prisma relatiei carte-nivel de trai? Daca da, cum?

E foarte simplu: in primul rind puterea de cumparare. Am ascultat recent la un post de radio un sondaj  facut in orasele mari ale tarii continand o singura intrebare: “cat alocati lunar din salariu pentru cultura ( teatru, concerte, film, carte, etc ) ?”.  Ingrijorator de multi oameni confortabili in a nu le pasa pur si simplu ( sau foarte multumiti cu ce se poate descarca gratuit de pe internet ), dar foarte trist cit de multi nu-si permit sa le pese.

Exista si o alta componenta: deplasarea interesului. Cauzele sunt profunde, multiple si  imposibil de analizat aici, dar care-mi par foarte interesante. O prietena imi marturiseste ca a fost un soc pentru ea ca atunci cind dupa un concert, sa spunem John Mayall la Bucuresti, a povestit bucuroasa colegilor de birou ( cu varste cam intre 25 si 35 de ani ) cum a fost. Prima intrebare care i s-a pus a fost “ Cat a costat biletul ? “-  “ 100 de lei  - “Enorm” i se raspunde. Din partea acelorasi oameni care sunt in stare sa-si cheltuie intreg salariul pentru ultimul telefon, device ori gadget electronic aparut.      

In ce masura criza a afectat piata de carte?

Orice paralela este descurajanta. Piata de carte este foarte afectata la nivel global.

Vanzarile scad in fiecare an cu cateva procente. Profit imens inca doar pentru grupurile mari editoriale care stiu sa-si canalizeze intotdeauna interesul in promovarea aproape in exclusivitate a titlurilor foarte comerciale, evident pastrand si pe cele valoroase cu adevarat, editate sub egida unor case editoriale cu prestigiu si vechime, cumparate intre timp de aceste grupuri, dar proportia celor din urma tinde sa devina una nesemnificativa.

Din discutiile avute in librarie cu oameni sositi din Noua Zeelanda si Singapore pana in Canada, proprietari de librarii independente, vizitatori intimplatori,  impartasim global aceleasi probleme: puterea de cumparare a clientilor si concurenta online. Oamenii merg in librarii, afla despre titlurile noi si apoi se duc acasa si comanda online pentru ca le gasesc acolo mai ieftine. Au inceput in anii din urma sa apara insa in presa cum astfel de companii pot sa ofere aceste servicii - prin plasarea firmelor sub care isi desfasoara activitatea precum si a depozitelor in tari in care sunt scutiti de taxe ori alte astfel de privilegii. O concurenta legala ,dar neloiala care a dus ( si inca duce ) la falimentarea multor librarii independente sau mari lanturi de librarii din Anglia si SUA. Chiar luna aceasta unul din lanturile cu veche traditie in vinzarea produselor audio/video din Anglia a anuntat inchiderea magazinului port-drapel.

Exista evident intotdeauna solutii pentru evitarea unui foarte periculos monopol online: legi legate de un pret unic ( offline si online ) sau in ceea ce-i  priveste pe editori  distribuirea unor editii mai ieftine dedicate numai librariilor offline.

E greu de imaginat o lume fara librarii – reale, nu virtuale - dar din nefericire daca nimic nu se va schimba in piata,catre asta ne indreptam. 

In ce masura digitalul este un concurent?

Nu stiu exact in ce masura este un concurent – stiu insa ca avem destui clienti ce folosesc ambele formate. Utilitatea formatului digital este evidenta: atunci cand ai de sustinut o conferinta departe de casa,  geamantanul cu douazeci de carti este inlocuit cu o mica servieta in care  poti transporta mini-device-ul preferat. E doar un exemplu. Totusi, in proportie foarte mare, multi dintre cei ce utilizeaza formatele digitale in fiecare zi, la birou, atunci cind isi cumpara carti pentru pentru intima delectare o fac in format tiparit.

“Explozia initiala a e-book-urilor incepe sa arate ca o aberatie “ arata un studiu recent al Asociatiei Americane a Editorilor. In 2012 doar 16 % dintre americani au cumparat un e-book, iar 59 % dintre ei au raspuns ca nu sunt deloc interesati in a cumpara unul. 89 % dintre cititori au raspuns ca au citit cel putin un titlu tiparit in 2012 si numai 30 % ca au citit cel putin un e-book in aceeasi perioada. Concluzia studiului – care constata, printre altele, ca vanzarile e-book-rilor au scazut in 2012, ele fiind inlocuite cu alte formate, tablete multifunctionale, etc in timp ce vanzarile de carte tiparita s-au mentinut – ar fi ca, desi prezisa de unii analisti in urma cu zece ani ca aproape disparuta pina in 2015, cartea in format traditional a trecut in ultima decada un test al convietuirii intr-o lume a noilor tehnologii. Pur si simplu se pare ca cele doua formate sunt destinate unor scopuri diferite.

“ 90 % dintre cititorii de e-book-uri au recunoscut ca in continuare citesc si in format tiparit. E ceva profund in noi ce ne apropie de proaspat tiparita carte, brosata sau minunat legata, asa cum o stim in formatul traditional si de care nu pare ca am vrea sa ne despartim prea curand “.       

Cum crezi ca va evolua piata de carte in Romania?

Cine ar putea raspunde unor astfel de intrebari ar fi deja castigator inainte de competitie. E foarte greu de spus...

Important pentru noi, pentru libraria noastra, este sa incercam, atit cit ne tin puterile, sa pastram viu un interes real pentru Carte. Cartea, ca semn miraculos al faptului ca suntem fiecare dintre noi capabili sa ne schimbam viata intr-una mai buna, mai frumoasa incepind de azi, incepind de maine. 

www.anthonyfrost.ro