STIINTA

Valorificarea superioară a produselor horticole

Dr. ing. Marian Bogoescu

Director - Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole - HORTING

Dr.ing. Marian Bogoescu

M-am născut în frumoasa mare de grau a Campiei Bărăganului, la marginea bratului Borcea, în oraşul fara canalizare la acea vreme - Călăraşi, în anul1951, când era temeiul bâlciului, septembrie 9. Copil fiind stăteam vara în curtea bunicilor mei şi priveam cum norii, balauri albi, inghiteau nesfarşitul albastru al cerului şi racoreau rotirea trufaşa a uliului în cautare de-ale gurii. Plăcerea cea mare era să ud gradina de legume a bunicilor şi să mă bucur – pe furiş -  din roada livezii vecinului… Mai târziu, tatal iubitei mele – director economic la IAS Călăraşi – m-a luat cu barca la sediul intreprinderii,unde vazand acele minunatii de combine, tractoare,lanuri de grau, multime de legume şi pomi fructiferi, m-a cuprins dorinta de a deveni agricultor, eu, baiat de oraş – născut cu cravata la gât – gandit de parintii mei sa urmez calea studiilor de drept. Mama mă pregatea pentru drept, eu ma pregateam pentru horticultură!  Aşa am terminat Liceul Mihai Eminescu din Bucureşti şi am  intrat la Horticultura, din prima sesiune, cu bursa. In cei cinci ani de studii şi nazbâtii studentesti am învatat multe, dar cand am ajuns în productie mi-am dat seama ca nu prea ştiam nimic?!

Anii au trecut, iubita care m-a condus spre aceasta meserie a ramas o frumoasă urmă în nisip şi dupa 11 ani de strădanie în livezile şi pe câmpurile de legume ale patriei am ajuns în anul 1985 sa lucrez la institutul unde ma regasesc şi astazi zi de zi.

Iubesc plantele, iubesc animalele, iubesc oamenii, iubesc femeile…. iubesc aceasta meserie, fara de care omenirea nu ar putea exista.

Am sustinut doctoratul în anul 1994, am primit gradul profesional de cercetator ştiintific gradul I în 1996 şi am fost ales ca membru corespondent al Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice în anul 2010.

Si uite aşa incet,incet, dar Doamne ce repede, am ajuns sexagenar!

Intitutul  Horting

La data de 8 septembrie 1967, specialisti de inalta tinuta stiintifica din domeniul horticulturii prof. dr. N. Stefan, prof. dr. A. Negrila, prof. dr. doc. I.F Radu, prof. dr. I Ceausescu,  dr.doc. A. Gherghi, dr.C. Iordanescu, dr. I. Mircea , ing. I. Kicsales s.a, au avut  initiativa infiintarii “Institutului de Cercetare pentru  Valorificarea Legumelor si Fructelor “, actualul “Institut de Cercetare si Dezvoltare pentru Industrializarea si Marketingul Produselor Horticole – Horting“ institutie publică ,aflată în subordinea Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

Crearea Institutului a urmarit rezolvarea principalelor aspecte de cercetare si proiectare ridicate de valorificarea superioara a produselor horticole in cadrul retelei de valorificare organizata centralizat la nivel de tara. Institutul a fost conceput ca o unitate etalon in care sa se realizeze o productie experimentala, sa se testeze noile tehnologii si care sa serveasca ca baza de instruire pentru lucratorii din cadrul sectorului de valorificare a legumelor si fructelor.

Activitatea de cercetare a avut si are caracter fundamental, dar indeosebi aplicativ si este orientata in mai multe directii : conditionarea si pastrarea produselor horticole proaspete, procesarea produselor horticole (conserve de legume si fructe, sucuri naturale, produse deshidratate si congelate), concentrate aromate si bauturi racoritoare, dar si  ambalare, transport, mecanizare, organizare si economia valorificarii produselor horticole ori cultura legumelor si florilor in sere si valorificarea lor.

Activitatea de cercetare a Institutului Horting

Activitatea de cercetare - dezvoltare din ultimii ani a  urmarit realizarea unor cercetari fundamentale si indeosebi aplicative, care sa fundamenteze si sa conduca la mentinerea calitatii produselor horticole in stare  proaspata, dezvoltarea unor noi produse si tehnologii de prelucrare a produselor horticole, crearea de soiuri, hibrizi  si tehnologii  noi de cultura a legumelor in spatii protejate, studii de  marketing privind piata produselor horticole proaspete si procesate, realizarea unor proiecte de dezvoltare pentru retehnologizarea si realizarea de noi obiective industriale pentru prelucrarea produselor horticole, proiecte si inginerie tehnologica pentru cultura legumelor in spatii protejate, producerea rasadurilor de legume altoite, analiza calitatii produselor horticole proaspete si procesate, implementarea unor tehnologii horticole prietenoase mediului înconjurator.

Ce inseamna un hibrid?

Un hibrid este un organism (planta, animal, etc.) provenit din încrucisarea a doi indivizi din specii, soiuri, genuri, familii sau rase diferite. Acesta poate avea numeroase avantaje cum ar fi: un randament de pana la 25 la suta mai mare; plantele sunt uniforme din punct de vedere fizic, iar acest lucru este avantajos pentru agricultori care recolteaza culturile mecanizat; poate avea o vigoare mult mai mare si o crestere mai rapidă.                                                                                                        In aceeasi ordine de idei un hibrid poate avea si dezavantaje: costa pâna la de cinci ori mai mult; necesita adoptarea unor tehnici de cultura mai exigente; când lucrarile  nu sunt realizate la parametri optimi, plantele pot suferi mai mult decât cele provenite din soiuri; plantele rezultate din a doua generatie (F2) sunt de obicei mult mai mici, au mai putina vigoare si sunt destul de variabile în caracteristicile lor fizice(segregă in formele parentale).

Foarte important! Nu are nicio legatura cu sintagma „Plante modificate genetic”.

Ce întelegem printr-un produs de calitate superioară ?

In general „calitatea produselor” este tratată în relatie cu practicile de inginerie şi controlul fabricatiei.

Calitatea superioara a produselor constituie criteriu de baza pentru obtinerea satisfactiei clientilor si a profitabilitatii firmelor; ca urmare „produs de calitate superioara” ar fi un produs care intruneste un ansamblu de caracteristici necesare obtinerii satisfactiei clientilor si profitabilitatii firmei, care poate conduce la  reducerea costurilor si  cresterea profitabilitatii, respectiv a competitivitatii produselor pe piata.

Cum se pot obtine produse noi?

Produsul nou, are la baza munca de cercetare şi este realizat prin activitati care

includ cercetarea, proiectarea,  productia  si  distributia,  ca  etape  principale  într-un  sistem  de interactiuni, cu schimburi între diversele functiuni si diverşi participanti, ale caror experiente, cunostinte si capabilitati sunt îmbogatite şi au ca rezultat o inovatie sau o invenvie. Inovarea (ca rezultat) se concretizeaza într-un nou produs, proces, procedeu sau serviciu.         

Puteti sa ne dati un exemplu?

„Sistem  aquaponic integrat de mare capacitate in spatii protejate”, care este destinat productiei de peste si legume cultivate pe substrat lichid (floating system) in spatii protejate.

Realizarea proiectului a însumat munca de cercetare şi proiectare a unui grup de specialisti din mai multe domenii de activitate: horticultori, ihtiologi, biologi, ingineri constructii, ingineri instalatii, biochimisti, fitopatologi, ingineri mecanici, economisti. Au fost realizate trei sisteme modulare demonstrative care au fost prezentate in mai multe intalniri cu potentiali utilizatori. In urma omologorii sistemului si diseminarii online s-a reusit obtinerea unui grant finantat de guvernul elvetian, prin care in perioada 2015 -2017, se vor desfasura activitati comune de cercetare – dezvoltare cu alti parteneri romani şi elvetieni, în vederea optimizarii sistemului deja creat.

Cum putem defini “valorificarea superioara a produselor horticole”? Ce aspecte de proiectare si cercetare implica ?

Prin valorificare – in conceptia moderna a notiunii – se intelege un complex de masuri organizatorice, tehnologice si economice prin care produsele horticole ajung la consumator in stare proaspata sau prelucrata, intr-o perioada determinata de timp.

Circuitul produselor horticole pe lantul  producator – valorificator – comerciant – consumator - se realizeaza pe baza conceptului de „logistica” ( economica-industriala, agricola, de comert si servicii, etc.), care are ca scop optimizarea intr-o conceptie unitara a intregului proces de productie a produselor horticole, aprovizionarea cu materii prime si materiale, preluarea productiei, transportul si manipularea, depozitarea si distributia acestora. Pentru realizarea acestui deziderat este necesara o conceptie unitara care sa asigure o organizare corespunzatoare in vederea aplicarii simultane a masurilor care este necesar a fi luate, astfel incat după recoltare, produsele horticole sa ajunga la consumator fara a se deprecia, in cantitatile si sortimentul solicitat, la costuri care sa faca eficienta si convenabila activitatea economica desfasurata.

„Valorificarea superioara a produselor horticole” impune o coordonare unitara a activitatii de productie si de valorificare, inclusiv de cercetare stiintifica, de proiectare, in vederea optimizarii activitatilor din domeniu, deoarece in aceasta directie de activitate actioneaza legi obiective economice de piata, normative, tehnologii specifice de mentinerea calitatii si de procesare, dar si elemente subiective privind evolutia alimentatiei in general si a alimentatiei cu produse horticole in particular.

Principalele aspecte generale de cercetare si proiectare care sunt implicate in realizarea valorificarii produselor horticole se refera la studii si cercetari de management si marketing care urmaresc  evaluarea potentialului de productie, de calitate si de valorificare a sortimentului actual de soiuri din tara noastra în conditiile liberalizarii pietei europene si promovarea soiurilor si hibrizilor care raspund criteriilor si exigentelor acesteia, testarea si implementarea metodelor noi de mentinere a calitatii pe fluxul de valorificare de la producator la consumator care pot ridica gradul de competitivitate a produselor horticole românesti la export, elaborarea tehnologiilor cadru de mentinerea calitatii produselor horticole proaspete si de procesare, stabilirea destinatiilor de valorificare a diferitelor cultivare, inmultirea si promovarea cultivarelor pe destinatii cu valoare biologica si calitativa ridicata, organizarea centrelor de conditionare-livrare, piete de gross, etc.

Diferenta intre valabilitate si termen de expirare

Conform normativelor privind „Standardul pentru produse horticole procesate prin sterilizare (conserve de legume si fructe – conserve mixte)”, ”termenul de valabilitate” si ”termenul de expirare” al unui produs horticol industrializat se definesc astfel:

“Termen de valabilitate - perioada de timp, stabilita de catre agentul economic care fabrica un produs perisabil sau un produs care, în scurt timp, poate deveni periculos pentru sanatatea consumatorilor, în cadrul careia produsul trebuie sa-si pastreze caracteristicile specifice, cu conditia respectarii regulilor de transport, manipulare, depozitare, pastrare, utilizare si consum.” 

Dupa  DEX termenul „Valabilitate” se defineste a fi:” Calitatea sau starea a ceea ce este valabil.”, iar „Valabil” este definit ca „Care este recunoscut, admis, acceptat ca fiind bun, adevarat, autentic. Spec. Care întruneste conditiile cerute de lege, de o autoritate”.

“Termen de expirare – perioada dupa data finalizarii perioadei de  valabilitate, perioada in care produsul ar putea fi consumat in conditii de securitate inca o anumita perioada (zile), pastrat in conditii optime.”

Dupa Dictionarul DEX termenul „Expirat” se defineste a fi: ”A înceta sa mai fie valabil”.

Daca ne referim la produsele alimentare data de expirare este trecuta nu ca ultima zi in care se poate consuma, ci ultima zi de comercializare (in general se inscrie o data cu aproximativ 70% din termenul de valabilitate al produsului,pentru  a fi la aceasi calitate si in ultima zi de comercializare); recomandabil  ar fi sa nu se cumpere in ultima zi de valabilitate.

Ce presupune un produs ambalat corespunzator?

Un produs este ambalat corespunzator atunci cand ambalajul asigura anumite conditii (permite identificarea produsului si caracteristicilor lui la prima vedere, este corespunzator pentru perioada ulterioara ambalarii respectiv operatiunilor de pastrare, transport,etc.), asigura protectie impotriva pagubelor, asigura etichetari corespunzatoare cu continutul, dimensiuni optime,s.a.). Utilizarea unui ambalaj corespunzator presupune cunoasterea caracteristicilor produsului finit astfel încât sa asigure pastrarea proprietatilor fizico-chimice si valorii alimentare a produsului ambalat. Totodata ambalajul asigura protectia mecanica a produsului. Un produs ambalat corespunzator nu permite modificari ale proprietatilor senzorice sau aparitia unor substante daunatoare sanatătii. Ambalajul dă posibilitatea unei prezentări cât mai aspectoase şi atractive a produsului.